Necesitatea locurilor de parcare din București

1. Parcările ilegale, oprirea și staționarea în dreptul staților de transport în comun, pe trecerea de pietoni, în intersecții, nerespectarea distanței minime față de intersecție, nerespectarea indicatoarelor de circulație pe străzile înguste. Vă sună cunoscut, nu? Toți acești factori au condus la clasarea Bucureștiului în topul primelor trei capitale din Europa, în ceea ce privește nivelul ambuteiajelor.

Haosul acesta duce deseori inclusiv la accidente mortale iar în cazul unor evenimente majore precum cutremure, explozii sau terorism, accesul mașinilor de intervenție, ambulanțe și pompieri este imposibil de realizat către obiectivele afectate și/sau spitale și alte instituții de siguranță națională.

2. În general, conducătorii auto “pierd" în trafic aproximativ 35% din timp căutând un loc de parcare. În București această “pierdere” se dublează. Iar poluarea cauzată de acest trafic suplimentar plus faptul că nu există o limitare EURO pentru mașinile aflate în circulație, au dus la clasarea Bucureștiului în topul celor mai poluate orașe din lume. Lipsa unei centuri ocolitoare a Capitalei Dacă luăm în considerare și mașinile aflate în tranzit și cele înmatriculate în zonele limitrofe, din cauza lipsei unei centuri ocolitoare a Capitalei, Bucureștiul are în prezent peste 1.500.000 de mașini.
3. Lipsa de locuri de parcare amenajate pe stradă, lipsa parcărilor în afara străzii și parcarea fără plată, conduce la un fenomen de haos, de nesiguranță a cetățenilor, care nu pot circula pe trotuare.

 

Toate marile orașe s-au confruntat de-a lungul anilor cu aceleași probleme, dar s-au luat măsuri. În America, în anii ’80, a apărut cartea “Prețul exorbitant al parcării gratuite” (autor Donald Shoup) care a făcut ca politicile de Planificare Urbană să reglementeze toate spațiile de parcări stradale și crearea de parcări în afara străzii. Capitalele europene s-au confruntat cu aceste probleme în anii ’90, însă au reușit să creeze ordinea necesară pentru siguranța pietonilor și o mobilitate cât de cât normală, numai cu măsuri drastice și punitive.

 

Spre exemplu la Londra, o metropolă cu o vechime de peste 1.100 de ani, traficul nu se blochează, cu toată afluența a peste 1.000.000 de vizitatori per weekend (estimare adăugată populației autohtone). Toată lumea poate circula cu mijloacele de transport în comun: autobuze, metro sau taxi, fără să existe blocaje majore.

 

Pentru București, Consiliul General al Capitalei a aprobat în 2008 strategia parcărilor și regulamentul aferent acesteia în care erau prevăzute o serie de măsuri printre care crearea a aproximativ 90.000 de locuri parcare în afara străzii. Din păcate, a fost realizată doar o singură parcare subterana printr-o procedură de concesiune de lucrări.

 

În ultimii ani, Bucureștiul s-a dezvoltat foarte mult dar, din nou, planificarea urbană nu a fost și nu este la nivelul de dezvoltare intensivă. Au apărut cartiere întregi, rezidențiale sau de birouri, fără o infrastructură rutieră adaptată, fără parcări publice. Un astfel de exemplu este zona de nord, platforma Pipera, unde s-au dezvoltat peste 500.000m2 de birouri, iar pe Bd. Dimitrie Pompei și străzile adiacente nu se poate circula din cauza mașinilor parcate ilegal. În prezent, după informațiile furnizate de compania Parking Bucuresti, acestia  gestionează între 5.000 și 7.000 de locuri de parcare cu plată, neexistând o evidenta exacta a numarului de parcari controlate sau necontrolate pe carosabil (on street).

 

Ce este de făcut

Urmând exemplul deja implementat în marile orașe, organizarea locurilor de parcare stradale ar trebui să includă cel puțin următoarele zone:

• Zona Roșie: cuprinde marile axe de trafic și transport public precum Bd. Magheru, Bd. Carol, Bd. Aviatorilor, artere pe care niciodată nu se poate parca stradal. Pe lângă locuri de parcare stradale ar trebui amenajate și locuri speciale pentru aprovizionare, procedură care trebuie realizată numai între anumite ore, respectiv între 5.00-6.30 dimineața.
• Zona Albastră: este zona unde sunt amenajate locuri de parcare de rotație, tariful este perceput pe oră și staționarea ar trebui limitată la maxim 2h. Delimitarea Zonei Albastre trebuie să înceapă din Centrul Capitalei, în cercuri de aproximativ 500m, către periferii. În București ar fi normal să existe între 250.000 și 400.000 de locuri cu parcare orară. Pe străzile înguste, parcarea ar trebui amenajată pe un singur sens de circulație, bineînțeles în colaborare cu Comisia de Circulație și în coordonare cu străzile cu sens unic. O posibilitate în acest sens ar fi ca 15 zile să se staționeze pe o parte a străzii și 15 zile pe cealaltă parte, dând astfel posibilitatea de a curăța mult mai ușor aceste străzi. Pentru rezidenții din zonele respective Primăria de sector ar trebui să elibereze cărți de riveran pentru o taxa anuală de aproximativ 250-400 RON pe an. Cartea de riveran permite parcarea în zona respectivă, însă o mașină nu poate staționa pe un loc mai mult de 15 zile consecutive. Trebuie făcute controale periodice și luate toate măsurile împotriva parcării ilegale pe trotuare, în intersecții, pe trecerile de pietoni, pe spațiile verzi. Nerespectarea acestor reguli elementare a codului de circulație trebuie să fie pedepsită prin măsurile prevăzute de lege.
• Zona Verde sau Rezidențială: este zona din spatele blocurilor, aleile de acces, în general străzile unde accesul este permis numai posesorilor de autoturisme din proximitate pe baza cărtii de riveran iar masinile care parcheaza ocazional in zona sa plateasca o taxa mai mica decat cea din zona albastra.

 

În zonele Roșu și Albastru, parcările stradale trebuie să fie completate cu parcări în afara străzii, subterane sau supraterane în funcție de locațiile identificate. Investițiile pot fi făcute de către autoritățile competente si/sau de către operatori privați prin concesiune de lucrări și cu plata unei redevențe anuale.

 

În zonele exclusiv rezidențiale se pot face parcări de proximitate, parter și maxim 2 niveluri, îmbrăcate în iederă și cu sisteme CO2 neutru, pentru a concentra un număr de câteva zeci de mașini și eliberarea aleilor și carosabilului. Ca exemplu, o  parcare pentru 150 de mașini eliberează 1 km de carosabil, o parcare de 300 de locuri, eliberează 2 km de carosabil etc.

 

Nu există o inventariere exactă a tuturor locurilor de parcare, dar fizic nu pot fi făcute 1.500.000 de locuri de parcare, respectiv câte un loc pentru fiecare mașină din București. Însă, cu o gestionare coerentă și prin implementarea și reglementarea locurilor de parcare stradale și prin urmărirea acestei activități, respectiv controlând și aplicând măsurile punitive se va ajunge la o ameliorare substanțială a traficului, a scăderii nivelului de poluare și a creșterii nivelului de calitate a  vieții.

 

O planificare urbană coerentă de parcări în afara străzii, gestionarea eficientă a unor parcari de tip “Park & Ride” și eliminarea completă a parcărilor ilegale vor face ca Bucureștiul să poată respira din nou. O gestiune corectă și o politică unitară pot genera pentru autorități venituri de câteva zeci de milioane de euro pe an. Ceea ce înseamnă că se vor putea face, de exemplu, 3 pasaje subterane pe an și evident o soluționare a problemelor de trafic și mobilitate.

 

Cezar Ionescu

Director Dezvoltare de Proiecte

CERTION Property Developers